Cheile Dobrogei

Pentru noi Dobrogea e « acasă « dar cu toate acestea, nu încetăm să o descoperim și să ne dorim să vizităm cât de multe putem. Am inițiat anul trecut acest mic proiect de a prezența puțin din frumusețea Dobrogei și continuăm și anul acesta cu noi cetăți, locuri minunate, încă necunoscute.

Că să îți aduc aminte cum am început totul, îți arăt filmulețul făcut anul trecut pentru a începe să vezi și tărâmul Dobrogei prin ochii noștrii:).
Dobrogea; frumusețea naturală – partea I

Cheile Dobrogei

Am rămas surprinsă când am început să caut date despre vestigiile istorice din Dobrogea și să găsesc cetăți demult uitate, unele repuse pe harta turismului românesc cu ajutorul fondurilor europene la Enisala (Enisala – cetatea genoveză de pe tărâm dobrogean ) & AdamclisiAdamclisi – insursiune în istoria dobrogeană)  iar altele încă în curs de descoperire ca Upulum ( comună Pantelimon, Constanța) sau Ibida (Ibida, Strava Rusă).

Îți prezint primul nostru traseul pe 2018, primele drumuri făcute sub razele calde de soare primăvăratic: Histria & Ibida.

Histria – cea mai mare cetate de pe teritoriul Dobrogean

Histria

La Histria ne-au purtat pașii și în toamna lui 2017 dar am ajuns atât de târziu încât ne-am bucurat doar de un apus și o plimbare romantică printre ruine….mă rog, eu una uitasem de romantism dat fiind că am supărat rău un șarpe ce dormita printre pietre și care « m-a certat » sănătos :).  Așa că în loc să plouă cu declarații de amor, a plouat un ditamai urlatul meu de teamă, dar, nah, astea sunt poveștile care se spun mereu la un pahar cu prietenii :).

Histria

Nu mai fusesem de peste 10 ani la Histria și am putut să văd cât de frumos s-a dezvoltat situl arheologic dar mi-am reamintit și de peisajul lacului ce înconjoară vechea cetate.
Dacă nu știai, îți voi spune că întregul sit se întindea peste 67 de hectare și că a fost locuit neîntrerupt peste 1300 de ani: îți poți imagina că acele ziduri au fost martore la atât de multe etape istorice ?! Cetatea a fost distrusă abia în secolul al VII-lea d.Hr.

Histria

În urma săpăturilor arheologice, începute în 1914, au fost descoperite temple grecești, basilici romane, urme ale templului lui Zeus, ceramică de Hamagia & Babagdac etc. Primul arheolog, Vasile Pârvan, a numit Cetatea de la Histria « Popeiul românesc ». Această denumire caracterizează perfect Histria, mai ales dacă ne gândim că acoperă aproape 2 milenii de civilizații diferite; motiv pentru care, în 2007, cetatea a fost inclusă în Patrimoniul European. 

Patrocle – prietenul meu de la Cetatea Histria
Histria

Dacă nu te-am convins încă ce rol a jucat Histria în istoria teritoriului Dobrogean, îți mai spun că aici se bătea propria monedă, încă din anii 480/475 înH. Fiecare monedă era din argin și avea pe una dintre fețe simbolul orașului.

Ne-am plimbat printre ziduri, am admirat din nou coloanele grecești și lumina soarelui în apele fostului lac Sinoe, zonă Razim, acolo unde Marea se întâlnește cu zonă liniștită de lac; ne-am împrietenit cu un cățel foarte jucăuș (pe care l-am botezat pe parcursul viziei Patrocle 🙂 ) și ne-am imaginat din nou povești demult apuse și, poate, încă nespuse:).

Histria

Deși în toamnă nu am avut șansa, anul acesta am intrat și în Muzeul de Arheologie putând să admirăm comori din perioadă elenistică. și romană.

Histria

Ibida, cetatea încă învăluită în mister

Ibida a apărut pe « radarul » nostru când am început să căutăm cetățile dobrogene și, trebuie să recunosc, nu știam absolut nimic despre ea. Deși la ieșirea din Jurilovca există un indicator către Cetatea Ibida, mai nimeni nu știa să îmi spună ceva despre această. Așa că am început să sap puțin pe site-urile arheologice și prin ziarelele locale pentru a putea să aflu ceva. Ceea ce este cel mai important: Waze-ul & Google Maps o găsesc, ceea ce ne arată că începe trezească interesul turistic :).

Am pornit a doua zi de Paște entuziasmați să mai descoperim o cetate pierdută (asta după experiența din Vinerea Paștelui, când am ajuns la Castrul Roman Apulum din comuna Pantelimon, Constanța). Am urmat indicatoarele bine puse la punct și am ajuns la baza dealului unde, cândva, se întindea Ibida, una dintre cele mai importante cetăți din zona Scytia Minor.
Se pare că Slava Rusă, localitatea unde se află Ibida, va urca vertiginos pe harta turistică, dacă miturile despre această se vor adeveri cumva. Se spune că a fost una dintre cele mai importante fortificații militare, cu o construcție ce seamăn cu vechile cetăți medievale.

Drumul spre Ibida

S-au descoperit, în timpul săpăturilor arheologice, numeroase vestigii, care plasează cetatea din sec III-IV până în sec VI, în timpul Împăratului Iustinian, “vinovat” de construirea multor cetăți în zonă Scytia Minor. Zidurile de apărare se pot vede încă de la marginea dealului, pe care l-am urcat bucuroși să vedem că erau și alte personae interesate de această cetate, semn că turiști există, atâta timp cât comorile sunt semnalizate corect.

Bineînțeles că și aici ne-am împrietenit cu niște câini simptici, bucuroși de oaspeți mai ceva decât vechii români care au populat Dealul de la Slava Rusă :).

Prietenul 1 de la Ibida
Prietenul 2 de la Ibida

Aproape de apusul soarelui am părăsit Ibida cu promisiunea să ne întoarcem spre vară, atunci când studenții & profesorii de la Arhitectură vin să continue săpăturile. Cine știe ?! Poate avem noroc și găsim pe cineva dornic să ne imparatseasca mai multe despre acest loc ce pare încă învăluit în mister, chiar și pentru specialiști :).

Prietenul 3de la Ibida- Harciog de Dobrogea

Sunt chiar fericită că în mai puțin de 6 luni am redescoperit cu drag locurile copilăriei noastre : Histria, Enisala, Ibida, Adamclisi și mai avem câteva pe lista noastră (cetatea Argamum, sau Orgame de la Jurilovca, Dinogetia & Capidava).
Dacă ti-a placut povestea noastra, te rog să ne urmărești și pe Facebook  & Instagram (@Travelfunpassion).

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *